În cadrul unui litigiu de partaj, reclamanta a formulat o cerere de ajutor public judiciar în raport de venitul infim pe care îl avea, fundamental disproporțional față de taxa judiciară de timbru care se impunea a fi achitată.
Instanța de judecată a dispus emiterea unei adrese către reclamantă, cu solicitarea să completeze cererea de ajutor public judiciar potrivit disp. art. 14 din OG 51/2008 corelat cu art. 248 Cod proc.civ., respectiv: să indice starea materială a familiei sale; să depună dovezi cu privire la veniturile familiei sale din ultimele două luni anterioare formulării cererii; să depună dovezi privind componenţa familiei solicitantului, în înţelesul art. 5 din OUG nr. 51/2008 (acte de stare civilă, cartea de imobil a apartamentului, declaraţia de înregistrare la D.I.T.L. privind numărul de persoane înregistrate la acelaşi domiciliu cu solicitantul sau un contract de prestări servicii utilităţi, din care să rezulte numărul de persoane care au acelaşi domiciliu şi gospodăresc împreună cu solicitantul); să depună formularul privind cererea de ajutor public judiciar completat (se ataşează formularul).
În data de xxx petenta a depus la dosar formularul pentru cererea de ajutor judiciar completat, menţionând că de la momentul pronunţării sentinţei de divorţ petenta s-a stabilit la locuinţa unui prieten, întrucât, raportat la veniturile pe care le încasează şi la cheltuielile lunare, nu îşi permite să procure o locuință sau să închirieze una. S-a mai precizat că petenta realizează doar venituri salariale, precum şi că în prezent este divorţată, iar pentru adresa la care locuieşte în momentul de faţă nu are viză de flotant, astfel că, întrucât nu are o reşedinţă stabilă, nu se află în posibilitatea de a procura şi anexa actele prevăzute de art. 5 din OUG nr. 51/2008.
Prin Încheierea civilă nr. xxxx pronunţată în data de 28.08.2023 în dosarul nr. xxx al Judecătoriei Oradea, a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de petentă, reţinându-se, în esenţă, că, deşi obligaţiile impuse de instanţă i-au fost aduse la cunoştinţă în mod expres, prin adresa comunicată acesteia la data de xxxxx, petenta nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile ce îi reveneau, în sensul că nu a depus la dosar dovezi privind componenţa familiei sale, în înţelesul art. 5 din OUG nr. 51/2008 și nici cu privire la veniturile membrilor săi de familie.
Împotriva acestei Încheieri Cabinetul nostru a formulat cerere de reexaminare a ajutorului public judiciar, iar instanța de control a apreciat motivele invocate ca fiind temeinice și concludente.
Contrar celor reţinute de instanţa care a soluţionat cererea de ajutor public, instanţa de reexaminare apreciază că petenta şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege în vederea soluţionării cererii de ajutor public pe fond şi a depus toate înscrisurile relevante în acest sens.
Nu se poate considera că persoana la care locuieşte reclamanta în prezent în mod temporar ar fi „membru de familie” al acesteia, în înţelesul art. 5 alin. 2 din OUG nr. 51/2008, deoarece cele două persoane nu se gospodăresc împreună, menţiunea făcută de reclamantă conform căreia ea mai contribuie cu cheltuieli lunare pentru hrană nefiind în măsură să conducă la o asemenea concluzie.(…)
Raportat la venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, care este la limita sumei de ….. lei, instanţa apreciază că reclamanta se încadrează în situaţia prevăzută de art. 8 alin. 2 din OUG nr. 51/2008, impunându-se ca taxa judiciară de timbru să fie redusă cu 50%, la suma de 22.609,30 lei.
Instanța care a reexaminat cererea a avut în vedere și dispoziţiile art. 34 alin 2 din OUG nr.51/2008 potrivit căruia ”Eşalonarea plăţii taxelor judiciare se poate face în cel mult 48 de rate lunare”, acordând petentei acest beneficiu legal de a achita taxa de judecată, chiar redusă cu 50%, în 48 de tranșe lunare.
Această soluție pronunțată de instanța de control a reprezentat pentru clienta noastră, pe de-o parte un ajutor semnificativ în îndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru, dar nu în ultimul rând, cel mai esențial este că, s-a respectat un drept fundamental al omului, respectiv dreptul de a avea acces efectiv la justiție. Situația materială a unei persoane nu poate și nu trebuie să fie un impediment în actul său de a-și obține drepturile pe calea instanței de judecată. Aspect pe care instanța de control al Judecătoriei Oradea l-a clarificat în mod lăudabil.
